#OrașUnit este cel în care dezvoltarea nu exclude responsabilitatea, ci o îmbrățișează. Constanța se transformă, iar fiecare pas către dezvoltare trebuie să țină cont de ceea ce are mai valoros, natura și comunitatea, consideră Marian Paiu, directorul executiv ONG „Mare Nostrum”. El crede într-un viitor în care Constanța nu va fi doar un oraș turistic sau comercial, ci un loc sustenabil, educat și solidar, în care fiecare voce contează — fie că vine dinspre comunitatea locală, din zona ONG-urilor, sau din mediul privat.
1. Care este momentul startului carierei dumneavostră profesionale, dar și a ONG-ului „Mare Nostrum”?
Deja au trecut 15 ani de la startul carierei propriu-zise pentru că acesta a fost primul job legat de studiile mele. Am finalizat Universitatea „Ovidius” din Constanța, în cadrul Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole, secția Ecologie, ulterior Masterul în Managementul Impactelor de Mediu. A fost practic prima oportunitate legată de protecția mediului, se întâmpla în 2010. Am fost încântat de idee și de un nou început de drum, nicidecum de aspecte financiare sau de alte lucruri. Nu făcusem înainte voluntariat, ca să înțeleg despre ce e vorba, cu toate că organizația avea deja la activ mulți ani. ONG „Mare Nostrum” a fost înființată în 1994, dar inițiativa pornise deja de prin 1993. Iată-ne la 30 și puțin de ani mai târziu, încă suntem aici.
Eu am început activitatea, cumva la jumătatea vieții „Mare Nostrum”, cu un proiect legat de conservarea delfinilor din Marea Neagră și astfel s-a concretizat un vis al meu, pentru că mi-am format un obiectiv în această direcție, legată de situația acestor mamifere, pentru că nu existau studii, știam doar că numărul delfinilor e în declin, că aceștia sunt pe listele animalelor protejate, dar nimeni nu putea să ne înainteze niște cifre, sau o serie de informații vizavi de starea lor.
2. De ce a fost nevoie de înființarea unui astfel de ONG?
ONG „Mare Nostrum” a pornit într-un context în care, după Revoluție, România venea după o perioadă de industrializare și agricultură intensivă, care au dus la un declin în ceea ce privește bunăstarea ecosistemelor, atât ale mării, cât și cele terestre. Membrii fondatori ai ONG-ului lucrau fie în sistemul universitar, la Institutul de Cercetare „Grigore Antipa”, fie la instituții relaționate cu cercetarea. Fiind instituții publice, probabil nu puteau să facă atât cât și-ar fi dorit. Știți cum e, înainte oamenii erau mai pionieri decât suntem noi acum, aveau spiritul acesta de inițiativă și cumva văzând că mediul ăsta nu poate să facă prea multe au decis să încerce printr-o inițiativă de asociere, să poată face ceva pentru protecția mediului în Constanța.
„Mare Nostrum” a fost inițial o organizație militantă vizavi de schimbările care se produceau la acea vreme în Constanța. Prin acțiunile sale, organizația a arătat comunității că e deschisă către cetățeni, că încearcă să responsabilizeze prin acțiuni de educație durabilă, de lobby advocacy și, de ce nu, voluntariat. Pe parcurs, a dezvoltat tot mai multe proiecte, evenimente publice legate de acțiuni care se desfășoară în zona costieră și aici mă refer la construcțiile ilegale, la gropile de gunoi care n-ar trebui să fie acolo și alte chestiuni de genul acesta.
3. Care sunt proiectele majore care definesc „Mare Nostrum”?
Comparativ cu momentul înființării ONG-ului, linia finanțării s-a concretizat, au venit din ce în ce mai multe fonduri europene în direcția aceasta a protecției mediului și nu numai. Apoi, s-au dezvoltat mai multe programe, nu doar pentru delfini. În 2018, am început să demarăm un proiect, care cred că e unul dintre cele mai importante puncte din activitatea „Mare Nostrum”, care a adus date relevante vizavi de situația delfinilor din Marea Neagră, nu doar de pe litoralul românesc, ci și de pe toate celelalte țări riverane Mării Negre.
4. Care sunt proiectele „Mare Nostrum” derulate în perioada următoare?
Cred că avem pe toate direcțiile câte un proiect. Primul care îmi vine în minte și care, din păcate, se va termina anul viitor, este proiectul european SHORE, în care partenerii dezvoltă cursuri educaționale aliniate cu programele „Școlii Albastre", destinate instituțiilor de învățământ din regiunile Mării Baltice, Mării Negre, Mării Mediterane, precum și din bazinele Dunării și Rinului. E un parteneriat puternic, în care oferim șansa școlilor să aplice pentru proiecte care au avut bugete de 10.000 € fiecare, în care să implementeze acțiuni pentru protecția mediului, dezvoltare durabilă etc. Acest proiect se află oarecum în cooperare cu alte două proiecte, care se desfășoară unul în țările nordice, iar celălalt este, la fel, pentru zona de Mediterană și Marea Neagră.
Mergând mai departe, pe zona care ne place nouă și pentru care ne recunoaște lumea, sunt două direcții de monitorizare, unul al delfinilor din Marea Neagră, altul de monitorizarea deșeurilor. Vorbind de delfini, avem programe de monitorizare continuă, pe care le susținem în principal din fonduri proprii sau din sponsorizări. Pentru managementul deșeurilor, avem proiectul BlackNETs, pentru combaterea plaselor de pescuit abandonate din Marea Neagră, prin care alături de partenerii din Bulgaria, Turcia și Georgia ne-am propus să scoatem undeva la 8 tone de astfe lde material din mare. Avem încă un proiect, care va începe cred că la finalul anului, legat de biodiversitatea din zonele de piatră ale Mării Negre (inclusiv Turcia, Bulgaria și Georgia) și unde cred că o să fie o situație de pionierat, deoarece încercăm să dezvoltăm metode de monitorizare a acestor specii subacvatice, crearea de cataloage și activități atractive pentru cei care iubesc scufundarea.
5. Ce vă motivează să aduceți oamenii împreună?
Chiar oamenii, pentru că atunci când îți e cel mai greu, nu știu cum se întâmplă, dar mereu dai de o persoană care îți oferă ajutor și asta te face să-ți dai seama că, de fapt, nu ești singur. Sentimentul ăsta de apartenență, de cooperare la nivel social, mă face să continui, pentru că știu că, noi, oamenii cu implicare, putem într-adevăr să schimbăm ceva nu doar în Constanța, ci putem să schimbăm și la nivel regional. Mi-ar plăcea să fim mai mulți cetățeni care să ne implicăm, chit că este o informație, un semnal de alarmă. De exemplu, avem rețeaua de monitorizare a delfinilor, prin care cetățenii ne pot transmite informații prin platforma noastră pentru delfini, sau cea pentru deșeuri, în care oamenii pot să integreze acolo informații specifice.
Ar trebui ca fiecare dintre noi să-și facă o evaluare, să se gândească cum i-ar plăcea lui să trăiască. Ieșind din casă, pe stradă, vedem neajunsurile, nu avem destui copaci, nu avem parcări, ceea ce poate fi o problemă de mediu, dacă ești nevoit zilnic să dai două-trei ture de cartier ca să găsești un loc unde să-ți parchezi mașina, asta aduce noxe adiționale, poluare.
6. Ce înseamnă pentru dumneavoastră un #OrașUnit?
Cred că #OrașUnit ar trebui să pornească de la ideea ca oamenii să fie mai cooperanți unii cu alții, să aibă inițiativă, nu să aștepte ca altcineva să facă ceva, ci să ajute, să contribuie cumva la construcția orașului. Ne plângem că nu avem parcuri, nu avem grădini, dar nici nu văd să cerem prea des aceste lucruri, fiecare proiect să fie analizat de grupurile cetățenești. Peste tot în Europa direcția este să purificăm aerul, să creăm niște plămâni în interiorul orașelor, dar noi încă mergem pe premisa să facem tot mai mult beton. Dacă am putea să ne unim vocile ar trebui să cooperăm cu instituțiile statului, cu Primăria, Consiliul Județean, iar mediul de afaceri ar putea să contribuie prin rezolvarea unor lipsuri ale orașului.
7. Ce iubiți cel mai mult la Constanța?
Totul, însă marea în primul rând. Orașul Constanța poate fi iubit de către oameni, dacă le oferă acestora ceea ce ei au nevoie, pornind de la nevoile de bază, pe care le știm cu toții. Componenta de plăcere poate fi legată de locuri care aduc bucurie, de spațiu verde, de amenajări ale falezei sau de zonele de promenadă, care să poată fi parcurse în tot timpul anului. Constanța este un oraș bogat, care ar putea să facă ceva pentru cetățeni și alături de cetățeni.
8. Care e locul preferat din oraș și de ce?
Cred că am două locuri preferate: unul pentru că îmi trezește amintiri frumoase și sunt o persoană căreia îi place marea, îmi place să mă plimb pe faleza de la Cazino sau, merg și în zona de sud a litoralului, unde faleza e mai înaltă. Pe de altă parte, îmi place să mă reîntorc către rădăcinile educației mele, să merg la Universitatea „Ovidius”, pentru că îmi face o deosebită plăcere să țin prelegeri, să mă văd cu profesorii și să contribuim într-un fel la existența acestei universități.
9. Cum v-ați dori să arate Constanța peste 5 - 10 ani?
Mi-ar plăcea să fie mai verde, să găsim soluția de a avea mai mult spațiu verde, care să fie accesibil cetățenilor. Degeaba plantăm gazon, dacă nu avem voie să îl călcăm. Mergi în multe țări și vezi că e o tradiție ca oamenii să stea pe iarbă, să facă jogging, să facă yoga. Când mergem în Turcia, vedem că pe iarbă, în parc, oamenii își fac ceaiul, îl beau acolo, dar apoi lasă curățenie în urma lor. Cred că dacă am reuși melanjul ăsta de mare, cu verde, cred că am crea o nouă destinație cu totul specială, nu doar turistică.
10. Ce vă doriți de la un proiect care transformă orașul Constanța?
Îmi doresc mai multe lucruri pentru că un proiect amplu ar putea veni cu un input pentru ce își doresc locuitorii Constanței, dar și turiștii. Vedem că tinerii au început să socializeze din ce în ce mai mult afară, un lucru foarte bun, pentru că în urmă cu câțiva ani ne plângeam că nu mai ies din case. Ar trebui să li se creeze spații în care ei să se simtă bine, să discute, să socializeze. Trebuie să găsim o soluție în zona asta, să avem spații de relaxare, de plimbare, cred asta e ceea ce ne lipsește nouă. Apoi, mi se pare că tot ce înseamnă act de artă, de cultură, aceasta e o zonă destul de neglijată. Ar trebui să fie scoase în evidență proiecte care să poată educa puțin constănțenii.
